Naja naja - Cobra indiana
Detinerea specimenelor veninoase este un risc pe care trebuie sa ti-l asumi in cunostinta de cauza. Asa cum spune si celebrul Viperkeeper, nu exista manual de utilizare pentru nici o specie de sarpe veninos. Inveti studiind animalul, inveti pe parcurs sa-l citesti, inveti cat poti din videoclipurile disponibile pe internet, inveti din sfaturile date de altii si …uneori inveti pe propria piele. Si revin iar la Viperkeeper, adaugand cateva cuvinte in plus la celebra lui fraza : cel mai veninos sarpe este cel pe care il manipulezi, este cel caruia ii schimbi apa, ii faci curat, il hranesti si …cel care te-a muscat.
Mentalitati de genul : “Este o specie docila, nu are un venin foarte potent, am mai facut asta de 50 de ori” sunt mentalitatile care te vor duce la sectia de Terapie Intensiva (unde am si ajuns, dar voi povesti asta in topicul dedicat acelei specii) sau la 2 metri subteran.
Detinerea de specimen veninos este THE LAST LEVEL in viziunea mea si cine are curaj sa o faca, tot respectul meu. Sunt un om obiectiv si da, nu pot pune pe aceeiasi treapta un posesor/crescator de constrictori cu unul de veninosi. Riscurile sunt diferite. Un crescator de specii veninoase va putea sa curata cu succes terariul unui BCI sau birmanez, pe cand un crescator de constrictori nu va putea curata terariul unui boomslang, mamba, naja etc. cu aceeiasi usurinta.
O buna perioada am fost adepta freehandling-ului (despre care voi deschide un topic separate de asemenea), insa aici doresc sa expun acele lucruri care nu intra la “DON’T!!”. Prin urmare, din arsenalul oricarui posesor de veninosi nu trebuie sa lipseasca un carlig! Preferabil mai multe de dimensiuni diferite, in functie de marimea sarpelui pe care il va manipula. Mai jos doua poze cu unul din carligele mele si inca o ustensila “hand made”, care este foarte utila pentru a lua din terariu o prada ucisa si nemancata, o creanga etc.
Specia despre care voi spune cateva cuvinte astazi este una din speciile mele preferate, si anume Naja naja sau cobra Indiana. Nu voi da informatii gen habitat, marime, reproducere etc, toate aceste informatii fiind disponibile pe Wikipedia si nu numai. Vreau doar sa impartasesc cateva amanunte care poate vor fi utile cuiva – macar ca informatie generala, daca nu le va aplica vreodata “live”.
Am acest sarpe de 2 ani (de cand era pui) si care are acum undeva la 1.4-1.5 m. Ce ador la toate speciile de naja este apetitul veroce pe care il au , combinat cu un metabolism extrem de rapid.
Spre deosebire de anumite specii de vipere/crotali care dupa ce le pui hrana in terariu asteapta ca aceasta sa vina in raza lor de atac, la naja este un show de zile mari. Ai sansa sa vezi un vanator pur sange in actiune. Alearga sobolanul/soarecele prin tot terariul. Din ce am vazut pana acum la specimele mele, am tras concluzia ca lor chiar le place aceasta vanatoare motiv pentru care nu injecteaza din prima o cantitate suficienta de venin. Uneori poate da chiar dry bite doar pentru amuzamentul ei si pentru a lungi vanatoarea.
Fata mea a facut asa o perioada pana cand a dat de un soarece cu personalitate care a raspuns la a doua muscatura cu muscatura

Aparent nu i-a placut deloc coanei Naja acest episode motiv pentru care l-a omorat instant si vreme de cateva luni nu i-a mai ars de joaca. Cum vedea sobolanul in terariu, il musca si se retragea. In 3-4 secunde era mort si se punea pe infulecat. Acum a prins iar curaj si face acelasi joc. Probabil pana o va capsa altul si atunci iar va reveni le doza letala.
Toti veninosii mei primesc hrana vie (accepta si prekilled) insa eu sunt o fire mai sadica si imi place sa dau hrana vie si sa admir veninul actionand

Alt aspect pe care consider ca trebuie sa-l mentionez este urmatorul: fiind atat de ahtiata dupa mancare, de multe ori nu asteapta sa arunc hrana in terariu si sare direct la atac. Am patit-o de cateva ori, asa ca recomand grija mare: fie folositi un cleste mai lung cand ii dati hrana, fie o dati cand este in ascunzatoare. Atacul este fulgerator si te ia prin surprindere. Deja ii stiu “fetisul”, asa ca eu personal dau tot cu mana, insa nu inainte de a-mi asigura cateva masuri de protectie (spatiu de dat in spate si carlig in cealalta mana).
Un alt aspect interesant care pe mine m-a socat initial (si care confirma cat de nesatule sunt) este urmatorul: hrana regurgitata si mancata din nou.
Cum am spus, am fost o perioada fan infocat freehandling (si inca sunt

). Am avut “inteligenta” de a o hrani cu 4 soareci si la cca 1 ora sa o iau la joaca. Evident, am vazut ca fata face o gura mare de tot si am zis : gata, ma capseaza! Nu…fata a inceput sa dea afara soarecii. Am pus-o in terariu si am lasat-o sa isi faca treaba, avand in plan sa revin in 20 de minute sa iau de acolo soarecii. Cand intru, duduia ii inghitea la loc. Sa caut pozele…chiar merita sa le vedeti.
Evident, episodul de mai sus nu arata decat prostia mea si de atunci imi las toti serpii in pace 2-3 zile dupa ce au mancat, insa am considerat ca merita impartasit. Iarasi, invatatura din greseala proprie.
In ceea ce priveste curatarea terariului unei naje de cca 1.5 m (care e si destul de grea), un carlig nu este suficient, mai ales ca este arhicunoscut ca elapidele nu prea stau pe carlig. Prin urmare, recomand folosirea a doua carlige sau a unui carlig lung si mana proprie tinuta pe coada. Evident, cazul cel mai sigur este primul.
Este o specie care nu este dificil de tinut, nu face mofturi si este o splendoare pentru ochi din mai multe puncte de vedere. Uneori sta la vedere fara nici o jena, alteori se retrage imediat in ascunzatoare. Depinde in ce stare este. Alta specie de naja pe care o detin (next episode) nu are nici o jena: sta la vedere si daca nu ma retrag, ma ataca prin geam.
Cine vrea veninos si se decide spre o specie de naja, recomand cu caldura Naja naja. A nu se neglija masurile de precautie precum carligele si un terariu bine blindat. Veninul acestei specii este neurotoxic combinat cu hemotoxic. Am avut ocazia sa vad efectul unei muscaturi si dupa ce omul a fost stabilizat pe partea de neuro, s-a pus problema amputarii piciorului. Din fericire a scapat.
Ca substrat, folosesc pamant. Sunt total contra altor tipuri de substrat. Nu voi detalia aici. Buturuga ii este de mare folos la naparlire, insa o deranjeaza la vanat

Momentan o tin intr-un terariu 80X50 care e deja mic pentru ea, motiv pentru care il voi schimba curand.
Cine mai are aceasta specie (Naja naja) si vrea sa ne mai impartaseasca din experienta lui, este binevenit.
Mai jos, cateva poze cu Indianca.